Construită în secolul al XIV-lea pe vremea lui Negru Vodă şi având iniţial doar un turn, Cetatea Poenari a fost extinsă în vremea lui Vlad Ţepeş, fiind reşedinţa secundară a acestuia. Cetatea Poenari, aflată în prezent la doar câţiva kilometri de Barajul Vidraru, a fost construită ca post de fortăreaţă contra otomanilor.
”În tradiţia locului este cetatea lui Negru Vodă şi mai apoi cetatea lui Vlad Ţepeş, însă în acte a fost trecută Cetatea Poenari. Ca şi particularităţi, sunt două structuri diferite. Este vorba de turnul donjon, cu o arhitectură de secolele XI şi XII. Restul cetăţii este ca model de secolul al XV-lea, nu avem nicio îndoială. Se pare că în timpul marelui cutremur de la 1446 cetatea a fost afectată şi din acest motiv a trebuit ca Vlad Ţepeş să refacă cetatea. Ţepeş a şi extins cetatea foarte mult. A fost extrem de greu lucrul la cetate”, spune istoricul Ştefan Dumitrache, directorul Muzeului Municipal Curtea de Argeş.
Cetatea Poenari a fost reşedinţa secundară a lui Vlad Ţepeş, fiind construită ca post de fortăreaţă contra otomanilor. Cetatea a fost ultimul refugiu al domnitorului inainte de a pleca in Transilvania.
”La cetate au lucrat boieri şi negustori pedepsiţi de Ţepeş”
Legenda spune că, Vlad Ţepeş, fiind urmărit de turci, a scăpat refugiindu-se în această cetate, după ce a potcovit caii cu potcoavele invers, cu faţa în spate, derutîndu-şi astfel urmăritorii.
La cetate se poate ajunge urcând 1480 de trepte din beton care şerpuiesc printr-o padure de fag. Aici, la o altitudine de 850 m, protejata de pante abrupte, s-a înălţat cetatea „cuib de vulturi al vitejilor de temut”, care făcea parte dintr-un lanţ de fortificaţii ce apărau hotarul nordic al Ţării Româneşti.
sursa http://www.adevarul.ro
