Unic în România! Melci fosilizati de milioane de ani, la Aliman în județul Constanța

 

image151

La mai puţin de o sută de kilometri de Constanţa, comuna Aliman poate rivaliza cu multe locuri din ţară în privinţa atracţiilor turistice.
Aliman nu este cunoscută nici pentru frumuseţea deosebită a dealurilor împădurite, nici pentru aşezarea geto-dacică devenită apoi castru roman, cetatea Sacidava şi nici pentru rezervaţia de melci fosiliferi si este păcat. Este o zona cu potențial turistic extrem de mare, dar acesta este un subiect care îl vom relua altădată. Si….uite asa am plecat şi noi în căutarea melcilor într-o după-amiază de toamnă târzie, cu o lumină blândă amplificată de ruginiul viilor din zonă.

Nici localnicii nu prea ştiu de „melcii de piatră”

Ştiam de rezervaţia melcilor uriaşi, fosilizaţi în urmă cu mii de ani, dar nu ştiam exact locaţia acestora. Am întrebat, în stânga şi-n dreapta de „rezervaţia melcilor fosiliferi”. Amabili, locuitorii din Aliman, cu feţele arse de soarele năprasnic al Dobrogei şi cu mâinile crăpate de munca la câmp, s-au arătat necunoscători: „o fi încolo, spre Adâncata”. Într-un final, ne-a lămurit unul dintre ciobanii întâlniţi prin văile şi văioagele prin care ne-am încumetat să ajungem, şi asta numai după ce l-am întrebat de „melcii de piatră”. Se ajunge relativ simplu la melcii uriaşi, împietriţi pe dealurile Alimanului: la ieşirea din localitate, spre dreapta, pe un drum pietruit. Dealurile sunt prietenoase cu orăşenii veniţi în pantofi sport şi ne-au dezvăluit relativ uşor minunăţiile din piatră.

Un muzeu paleontologic în aer liber

De pe site-ul primăriei Aliman, am reţinut la capitolul „Strategia de dezvoltare” şi câteva detalii despre situl fosilifer: „În urma cercetărilor efectuate în rezervaţie au fost identificate unele fosile noi pentru  ştiinţă, precum Harpagodes valcuii, sau fosile valoroase sub aspect paleontologic, dintre care amintim: Ampulospira javaschovi; Panopaea dupiniana; Panopaea gurgitis; Trigonia  nodosa, Trigonia caudata;  Trigonia ornata; Natica munieri; Natica bicallosa; Natica pilleti; Nerinea oblonga, etc.  În calcarele barremiene s-au identificat  peste o sută de specii de corali, bivalve (genul Panopaea) şi de gasteropode de talie mare (Natica, Pterocera). Bogăţia în resturi fosile a calcarelor are o deosebită importanţă ştiinţifică atât pe plan naţional, cât şi internaţional, deoarece reprezintă unul din puţinele locuri din ţară unde se poate urmări în mod continuu o succesiune stratigrafică a cretacicului inferior în faciesul mediteranean sudic tipic.  De asemenea, frecvenţa deosebit de mare a resturilor fosile precum şi gradul superior de conservare a lor, conferă acestui punct calităţi deosebite. Punctul fosilifer Aliman, alături de cel de la Cernavodă, este un adevărat muzeu paleontologic în aer liber, unic în România, în care se află cheia rezolvării diferitelor probleme de ordin stratigrafic şi paleontologic pentru formaţiunile cretacicului inferior din regiunea estică a mării Tethys, ce se întindea odinioară pe aceste meleaguri”.

sursa http://www.romanialibera.ro

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s