Verifica-ti identitatea nationala! Ai grija sa nu ramai fără ea!

„Nimic din ceea ce se întâmplă în societatea în care trăim în prezent nu rămâne neatins de fenomenul globalizării, acest fenomen devenind chiar un simbol al prezentului, un mecanism ireversibil. Este imposibil să putem cuprinde într-o definiție toate resorturile pe care le implică acest fenomen. Se poate spune că globalizarea este „sistemul nou, foarte bine uns şi interconectat“, care a înlocuit „sistemul lent, stabil, ciopârţit al Războiului Rece care dominase politica internaţională începând din 1945“. Prin această „globalizare”, parcă suntem toți „un singur fluviu”, așa cum spune Thomas L. Friedman și toți părem luați de valurile aceleiași ape și duși în aceeași direcție. Toate componentele societății noastre moderne: economia, finanțele, cultura, politica, chiar și religia într-o oarecare măsură, sunt sub mirajul capitalismului liber de piață și profită de oportunitățile acestui tip de societate care a devenit forța centrală a globalizării. 

 Ce este globalizarea?  

 

Prin ce se caracterizează globalizarea? În primul rând prin faptul că a luat ființă în spațiul lumii occidentale şi s-a extins în urma dorinţei ferme şi a deciziei conştient asumate de celelalte ţări de a se conecta la acest sistem în vederea câştigării unor beneficii de pe urma lui. Acest lucru nu presupune însă niște relații deosebit de bune între partenerii aderenți ai globalizării, iar rolul fiecăruia nu este definitiv distribuit, de aici, distingem ca o caracteristică a globalizării constând în mobilitate continuă. Deși se vrea ca globalizarea să genereze oportunități, drepturi depline și egale, nimic nu este declarat ca fiind bătut în cuie și practic nu se declară valori absolute. Oamenii beneficiază de drepturi și libertăți egale, dar în mod diferit cumva, în funcție de teritoriul pe care se află și trebuie să manifeste înțelegere, inițiativă sau destulă deschidere față de semenii lor.

Problema fiecărei națiuni, apărută ca urmare a acestui fenomen al globalizării, este păstrarea identității naționale. Conform Dicționarului explicativ al limbii române acțiunea de „a globaliza” reprezintă fenomenul de transformare a lumii într-o unitate, care se manifestă la scara întregului glob, prin mijloace specifice. Ce ar trebui să facem noi, românii? Să ignorăm acest fenomen, să îi ținem piept sau să îl lăsăm să ne învăluie?

 

 Ce este identitatea națională?

 

În mod clar, nu putem  ignora fenomenul globalizării dar cu multă înțelepciune, îl putem folosi ca o oportunitate  în privința păstrării identității naționale. „Identitatea naţională a unui popor este un dat istoric, adică o însuşire înnăscută, cuvenită în mod natural unei comunităţi etnice. Ca urmare, aceasta nu se stabileşte la masa tratativelor şi nici nu poate fi atribuită unui popor de către vreo mare putere politică a momentului sau vreo organizaţie cu vocaţie mai mult sau mai puţin universală. Această noţiune fundamentală defineşte un popor o dată pentru totdeauna şi este rezultatul unui proces istoric îndelungat, care are la bază unitatea de limbă, de teritoriu, de viaţă economică, de factură psihică, de cultură şi se manifestă, în esenţă, în conştiinţa originii comune şi sentimentul apartenenţei la o singură naţiune. Naţiunea, cea mai înaltă expresie a identităţii unui popor, a apărut ca formă de comunitate umană istoriceşte necesară în perioada destrămării feudalismului şi apariţiei modului de producţie capitalist.Cu toate că are unele premise etnice şi antropologice, naţiunea este un fenomen preponderent social, rezultat al unei evoluţii istorice îndelungate, în cursul căreia diferite neamuri, popoare şi rase s-au amestecat între ele, dând naştere naţiunii”.

Identitatea naţională este definită prin intermediul culturii și cetățenii simt nevoia să aibă anumite elemente materiale și spirituale, anumite tradiții și obiceiuri prin care să-și definească apartenența la o anumită națiune. În acest fel ia naștere produsul cultural care facilitează această definire a apartenenței naționale. Produsele culturale ajung să fie consumate, în acest proces de globalizare, datorită popularităţii şi accesibilităţii acestora, nu neapărat datorită originilor acestora. Astfel, datorită globalizării am ajuns să consumăm produse tradiționale din țări în care nu am pășit niciodată, avem posibilitatea de a cunoaște obiceiuri și tradiții culturale specifice altor popoare. Asistăm la un fenomen ce implică accesibilitatea la informaţii din alte state iar populaţia ajunge să consume majoritar produse culturale din afară. Acest lucru se întâmplă din două motive principale. În primul rând, anumite ţări mai dezvoltate au avut fonduri pentru a dezvolta industrii de divertisment puternice care monopolizează pieţele ţărilor în curs de dezvoltare prin posibilitatea de a-şi populariza creaţiile prin publicitate. În al doilea rând, există state dominante la nivel global, iar această dominaţie este generată şi de imaginea lor pozitivă şi caracterul universal al culturii lor populare. Din această cauză se poate ajunge la acel fenomen de pierdere a identității naționale, căci oamenii devin doar niște consumatori ai unor diversități, care vor uita poate cărei națiuni aparțin.”

Sursa: http://www.suceavalive.ro

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s