Obiceiuri putin cunoscute de Sfantul Andrei. Uite asa „chemau”strabunii belsugul casei!

FB_IMG_1543487546417.jpg

Ziua de Sf Andrei este plină de semnificații, tradiții și superstiții. Majoritatea tradițiilor au legătura cu măritișul, revolta și protecția oamenilor împotriva spiritelor rele.

Tradiții și superstiții

1. În noaptea Sfântului Andrei fetele mari puteau să-și afle ursitul. Se spune, ca un fir de busuioc aşezat sub pernă face că în vis să apară imaginea ursitului.

2. În zona Moldovei, tinerelor fete nemăritate ce locuiesc la caseli se fură porțile. În noaptea Sfântului Andrei, la casele unde sunt fete de măritat, tinerii din sat fură portițele, acesta fiind un vechi obicei care încă se mai păstrează. De aceea frații și tații fetelor de măritat leagă porțile sau le mânjesc cu smoală.

3. Pentru a fi feriti de orice ghinioane în anul ce urmează, cititi acatistul Sf Andrei în ajunul zilei si în dimineața sărbătorii. Pe vremuri femeile făceau în ajunul zilei o turtă din apa si faină în care puneau multă sare grunjoasă, iar dimineață toti ai casei gustau din ea ca sa fie protejati. Sarea este puternic purificatoare.

FB_IMG_1543487491287.jpg

4. Pentru a se feri de rău, oamenii recurg la diferite gesturi care au menirea de a-i proteja. Unul dintre acestea este faptul că se unge cu usturoi pragul casei, ușile, geamurile și toate locurile pe unde spiritele rele ar putea intra în casă.

5. Animalelor li se amestecă în hrană câte un fir de busuioc sau li se pune o picătură de aghiasma în apă. În trecut exista „descântecul sării”: un drob de sare descântat era îngropat în fata grajdului. El era dezgropat la primăvară de Sfântul Gheorghe când sarea era amestecată în hrana animalelor ca să le ferească de farmece.

6. Prin Colinele Tutovei,  se prepară din mălai și făină, uneori numai din mălai de porumb sau de mei, o băutură fermentată numită covasă. Covasa se punea prin străchini sau oale și se împărțea prin vecini „pentru ca vacile sa fie lăptoase, iar laptele să fie smântănos” (Pamfile, 1914, p. 145).

7. Grâul este un simbol al belșugului, al prosperității, atât în tradiția folclorică, cât și în cea religioasă, se crede că grâul este simbolul vieții care biruiește moartea și, totodată, este simbol divin. Grâul se pune la încolțit după miezul nopții care precede ziua de Sfântul Andrei. Se spune că acest obicei este prevestitor al belșugului în anul ce vine.

FB_IMG_1543487509636.jpg

Tot pentru belșugul casei, în multe zone, pe lângă grâul pus la încolțit, se pun în straturi într-un castron următoarele: mălai, sare, zahăr si orez. Acest castron se lasă lângă grâu pana după anul nou. Pe 6 ianuarie se aruncă la primele ore ale dimineții, cerând ca tot răul se se împrăștie precum amestecul din castron.

Toate aceste superstiții au fost în trecut respectate la sat, iar în unele locuri aceste tradiții încă se mai păstrează. Bine ar fi sa le ducem mai departe!

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s