Templu Coral, copie după Sinagoga Tempelgasse din Viena se afla in Bucuresti

Imagini pentru Templul Coral din Bucureşti

Bucureştiul a avut una din cele mai importante comunităţi evreieşti din estul Europei. În perioada interbelică, populaţia evreiască reprezenta aproximativ 10% din populaţia bucureşteană. Evenimentele din timpul celui de-al doilea război mondial, precum şi emigrarea spre Israel din timpul regimului comunist, au făcut ca astăzi comunitatea evreiască să aibă undeva la 3000 de membri.

De-a lungul timpului, comunitatea a fost foarte activă, prosperă şi bine inchegată. Membrii comunităţii erau negustori, bancheri, doctori, avocaţi, arhitecţi etc.  Iar moştenirea culturală a comunităţii evreieşti este impresionantă.

Templul Coral din București

 

Construirea templului s-a făcut la inițiativa lui Isaac Leib Weinberg, un evreu polonez din București, unul dintre liderii organizației „Comunitatea Cultului Israelit Modern” din București. El a propus construirea unei sinagogi mari și impresionante cum aveau marile capitale ale Europei – VienaDresda sau Paris.

Lucrările efective au fost începute abia în anul 1864, la inițiativa Asociației pentru Construirea Templului, condusă de Iacob Loebel, șeful Băncii Otomane din București. Proiectul de construcție a fost realizat de arhitecții vienezi I. Enderle și Gustav Freiwald, edificiul urmând a fi realizat într-un stil „mauro-bizantin”. La 21 iulie 1864 a fost pusă piatra de temelie, lucrările fiind aproape finalizate la începutul anului 1866, când s-au comandat la Budapesta sulurile Torei și alte lucruri necesare serviciului divin [2].

Inaugurarea templului a fost amânată din cauza incendierii clădirii de către naționaliștii români care protestau împotriva acordării cetățeniei române pentru evrei, care urma să facă parte din Constituția din 1866. La data de 18/30 iunie 1866, Guvernul a fost nevoit să retragă din proiectul Constituției articolul referitor la încetățenirea evreilor. Arhitectul Burelli a estimat pagubele produse lăcașului de cult la 209.369 de lei, iar la reparațiile efectuate a contribuit cu bani și domnitorul Carol I al României.

Templul Coral din București (Sinagogă)

În curtea sinagogii o să vedeți și câteva plăcuțe care amintesc de ororile petrecute în timpul celui de-al doilea război mondial. În interior o să găsiți și plăci care amintesc de lupta comunității evreiești pentru independența României și în primul război mondial.


Deseori sinagogile din cartiere sunt mai modeste, nu și aceasta. De obicei aici veneau evreii bogați, ei îi permiteau să plătească taxele acestui lăcaș de cult.

Imagini pentru Templul Coral din Bucureşti

Înăuntrul edificiului găsiti mai multe simboluri cabalistice, cel mai vizibil este pe altar, Copacul Vieții. Acesta este simbolul renașterii, al continuității, al vieții. E făcut pe un covor cortină, în timpul slujbelor se ridică, se ajunge la 2 uși aurii iar dincolo de uși se găsesc sulurile cu Tora, sulurile cu originile Vechiului Testament, învățămintele lui Moise (primele cinci cărți din Biblie).

În mod tradițional, femeile stăteau la etaj, bărbații la parter. Cum nu mai sunt așa mulți practicanți, s-a făcut o concesie și femeile stau și ele la parter în timpul slujbelor, dar au un paravan de perdele care le separă de bărbați. Nu de alta, dar la slujbă, gândurile ar trebui să fie altundeva 🙂

Candelabrele Sinagogii arata foarte bine si sunt făcute în Polonia.

Imagini pentru Templul Coral din Bucureşti

În București mai sunt 2000 de evrei; în țară, cam 7000 ar fi cu toții. O mare parte sunt de vârsta a treia, așa că vor fi mari dificultăți în întreținerea acestor monumente de o rară frumusețe. Depinde de noi să le introducem în circuitul turistic și să le apreciem arta și istoria.

Templul Coral din București cel mai mare lăcaș de cult mozaic din oraș.  Este situat pe Strada Sfânta Vineri nr. 9 din sectorul 3.

sursa http://www.drumliber.ro

 

Un gând despre &8222;Templu Coral, copie după Sinagoga Tempelgasse din Viena se afla in Bucuresti&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s