10 minuni din inima Olteniei

 

 

Judeţul Dolj a început să devină din ce în ce mai atractiv pentru turişti.

Printre destinaţiile unde puteţi petrece timpul liber atât în Craiova, dar şi în judeţul Dolj am decis să vă propunem un top10. Sunt locuri care merită vizitate şi care te aduc mai aproape de istorie.

 

Parcul „Nicolae Romanescu“ se întinde pe o suprafaţă de 90 de hectare    Inaugurarea Parcului Nicolae Romanescu a avut loc în anul 1903 în prezenţa Regelui României, Carol I, a principelui Ferdinand, dar şi a prim-ministrului Dimitrie Sturza. „Primarul Nicolae Romanescu a hotărât în anul 1900 să angajeze un peisagist francez care să se ocupe de conturarea parcului. A reuşit să obţină medalia de aur în Expoziţia de la Paris din 1900, iar astfel a trecut harta parcurilor celebre din Europa. Arhitectul francez Edurad Redont a venit cu idei îndrăzneţe pentru perioada respectivă“, a spus Toma Rădulescu, istoric.   Parcul „Nicolae Romanescu“ a intrat într-un amplu proces de modernizare, după 100 de ani de la inagurare.   Muzeul de Artă   Muzeul de Artă din Craiova a fost ridicat în anul 1896 după planurile unui arhitec francez.

44219991435_5d64c28d95_b.jpg

A  fost inaugurat în anul 1909 de Nicolae şi Jean, ceid doi fii ai lui Constantin Mihail. Nicolae a trăit ultima perioadă a vieţii în Franţa, acolo unde s-a şi călugărit, Jean a ales să locuiească la palat. A continut să îşi sporească averea şi a devenit unul dintre cei mai bogaţi oameni din ţară, iar în anii crizei economice mondiale din 1929-1933, a girat statul român cu averea sa parte din împrumuturile pe care acesta le-a contractat în străinătate. În anul 1936, a murit şi, fiind ultimul reprezentant al familiei, a decis, prin testament, să-şi doneze averea statului român, cu condiţia să se înfiinţeze Fundaţia ”Jean C. Mihail“.

 

Muzeul de Artă din Craiova este situat în centrul oraşului     Din august 1954, Palatul Jean Mihail adăposteşte Muzeul de Artă Craiova. În cele două săli sunt expuse opere ale marelui scluptor Constantin Brâncuşi: „Sărutul“ care a fost realizat în piatră în anul 1907, „Vitellius“ este cea mai veche luicrare a scluptorului realizată în anul 1898 din ghips, „Tores de femeie“ este o lucrare de marmură care datează din anul 1909, „Orgoliul“ care a fost făcut în 1905, „Cap de băiat“ realizat în 1906, „Domnişoara Pogany“, „Scaun“ şi „Ecorseul“ executat în ghips în anul 1902.   Muzeul de Artă din Craiova a intrat în reabilitare, iar meşterii au folosit la finisaje foiţă de aur, mătase de Lyon, parchet de stejar, aşa cum s-a folosit iniţial la construcţia clădirii. Considerat cel mai scump palat din Oltenia, imobilul a fost ridicat între 1900 şi 1907 şi a aparţinut celui mai bogat om din România i interbelică, Jean Mihail. Valoarea investiţiei s-a ridicat la suma de opt milioane de euro.

Grădina Botanică din Craiova este situată în partea de sud-vest a oraşului şi se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 13 hectare. A fost înfiinţată în anul 1952 şi deţine material biologic viu pentru studiu şi cercetări fundamentale şi aplicative.     Grădina Botanică a fost înfiinţată în anul 1952

 

Casa Băniei este cea mai veche clădire din Craiova şi a fost la sfârşitul secolului XV-lea de boierii Craioveşti, iar în anul 1699 a fost reconstruită de domnitorul Constantin Brâncoveanu.A  fost de-a lungul anilor sfat boieresc, seminar, sediul arhivelor, judecatorie, colegiu, iar în prezent este muzeu de etnografie, în ale cărui exponate se regăsesc formele şi motivele geometrice cu care Constantin Brâncuşi a uimit lumea întreagă.   Casa Băniei a ascuns multă vreme un adevărat labirint subteran, construit cu scopul de a face posibilă retragerea celor care stăteau în ea, pe vreme de război. Dat uitării spre sfârşiul secolului al XIX-lea, labirintul a fost redescoperit în anii ‘30 de elevii şcolii ce funcţiona pe atunci în Casa Băniei. Labirintul a fost descoperit 30 de ani mai târziu de securitate, iar imediat s-a decis zidirea şi îngroparea lui definitivă.

Casa-Baniei-Craiova-vedere-din-Gradina-Baniei-2

Casa Băniei este cea mai veche clădire din Craiova   Casa Băniei a fost incendiată de incendiată de mai multe ori. În perioada 1718-1739 a devenit sediul administraţiei austriece, care o fortifică pentru apărare. Din anul 1850, clădirea situată pe strada Matei Basarab devine sediu pentru diverse instituţii ale oraşului: Tribunalul Craiovei, Seminarul local, Arhivele Statului şi Liceul Fraţii Buzeşti.

 

Rezervaţia ornitologică din zona Ciuperceni-Desa a fost declarată arie protejată în anul 1971, prin mai multe acte normative elaborate. Teritoriul ocrotit de lege se întinde pe o suprafaţă de 200 de hectare, iar aici trăiesc peste 120 de specii de păsări, unele rare.     Rezervaţie ornitologică la Ciupercenii Noi se întinde pe o suprafaţă de 200 de hectare   Rezervaţia ornitologică din zona Ciuperceni-Desa se află în zona inundabilă a Dunării, iar printre speciile de păsări care se găsesc în această zonă sunt: barza neagră, raţa pestriţă, codobatura albă, egreta mică sau stârcul roşu.

Rezervaţia este inclusă în perimetrul a două situri Natura 2000 (Aria de Protecţie Specială Avifaunistică Calafat-Ciuperceni Dunăre şi situl de interes comunitar Desa-Ciuperceni), alături de alte două arii protejate de interes naţional (Balta Lata, cu o suprafaţă de 28 de hectare, şi aria protejată Balta Neagră, cu o suprafaţă de 1,20 ha, situate pe teritoriul administrativ al comunei Desa).

 

Castrul roman din localitatea doljeană Răcarii de Jos este considerat de specialişti unul dintre cele mai mari castre de pe teritoriul Olteniei romane. Este în prezent unul dintre cele mai importante monumente arheologice din judeţul Dolj, a fost edificat în perioada războaielor daco-romane şi lărgit ulterior, în a doua jumătate a secolului al II-lea, fiind reconstruit din piatră la începutul secolului al III-lea. Fortificaţia are forma unui dreptunghi cu latura mare de 170 de metri şi latura mică de 140 de metri, în colţurile căruia se aflau turnuri de supraveghere. În interiorul castrului, pe lângă clădirea comandamentului, au fost construite barăci pentru cazarea soldaţilor, o magazie de alimente şi alte stabilimente.

 

Casa memorială Amza Pellea

Amza Pellea, unul dintre cei mai mari actori români ai tuturor timpurilor, s-a născut pe data de 7 aprilie 1931, în oraşul Băileşti, din judeţul Dolj. În urmă cu 8 ani a fost inaugurată „Casa Memorială Amza Pellea“ în oraşul Băileşti. „În ea sunt obiecte personale ale actorului, fotografii cu soţia actorului Domnica, dar şi cu fiica Oana. Fanii lui Amza Pellea pot vedea o scrumieră alături de tabachera lui, certificatul de botez, lanseta cu care a pescuit ultima dată, pălăria preferată, o vestă, o paporniţă, o ladă de zester, dar şi o sticlă cu ziabăr.

DSC_0203

Mai sunt şi două ceasuri vechi, oprite amândouă la ora 7,25. Ora la care artistul a plecat, în urmă cu 32 de ani“, a spus Marcel Boţa, directorul Casei de Cultură Amza Pellea.   Casa memorială Amza Pellea a fost inaugurată în urmă cu opt ani

Palatul Marincu din Calafat a fost ridicat la începutul secolulul 20 şi a fost realizat în stilul necolasic francez cu accente de baroc şi rococo. Fastuoasa clădire a fost pusă pe picioare de Ştefan Marincu, fostul edil al oraşului, dar şi cel care a înfiinţat prima bancă în localitate.     Palatul Marincu din Calafat a fost ridicat la începutul secolului 20    Palatul Marincu a fost construit de Ştefan Marincu şi soţia sa, în memoria fiicei lor care a murit la vârsat de 13 ani, răpusă de tuberculoză. Fostul edil al oraşului Calafat era un om foarte bogat cu studii la Viena şi Braşov. S-a căsătorit cu Maria, fata unui moşier din localitatea Maglavit, iar împreună au avut două fete. Olga a murit la doar un an de meningită, iar Mărioara la 13 ani.

Palatul-Marincu-vedere-frontala-e1375121944350

Palatul-Marincu-interior-e1375122043787

 

Portul Cultural Cetate este catalogat ca un mic paradis pe malul Dunării, iar locul a fost transformat de Mircea Dinescu într-un loc cultural. S-a născut pe ruina fostului port agricol care a apărut în anul 1880.  Barbu Drugă a fost stăpânul portului din Cetate.

Citeste mai mult: adev.ro/pbcbcb

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s