Peste 400 de ani vechime, Biserica Mărcuța, este o lectie de isorie de la Matei Basarab, la Mihai Eminescu

Imagini pentru biserica marcuta

Ascunsă între zidurile masive, specifice fortificațiilor medievale, Biserica Mărcuța, a doua cea mai veche biserică din București, a cunoscut timp de mai bine de 400 de ani numeroase personalități și momente istorice – de la molimele de ciumă și războaiele cu otomanii din timpul lui Matei Basarab, până la internarea lui Mihai Eminescu în ultimii săi ani de viață și cinstirea victimelor din cele două conflagrații mondiale și ale Revoluției din 1989.

 Sub egida mai multor domnitori

Biserica Mărcuța, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” se află situată în București pe strada cu același nume, pe malul drept al râului Colentina. A fost ridicată în 1588, sub îndrumarea unui boier, văr prin alianță cu Dan Logofătul, în timpul celei de-a doua domnii a lui Mihnea al II-lea, fiind astfel, după biserica de la Curtea Domnească, cel mai vechi lăcaș de cult din București.

Dan Logofătul era o personalitate foarte cunoscută la acea vreme, făcând parte din divan, ca vistiernic în timpul domniei lui Mihai Viteazul, iar averea sa a fost mai mult decât suficientă pentru edificarea bisericii, dar nu și pentru întreținerea acesteia odată cu venirea unor vremuri tulburi. Astfel, jupâneasa Vișana, fiica lui Marcu Armașul și nepoata lui Dan Logofătul a contribuit alături de Mitropolitul Chir Teodosie la închinarea bisericii ca metoh Sfintei Mitropolii (în limbaj comun, am putea spune că biserica trecuse astfel sub ocrotirea Mitropoliei).

 

Nu există un document oficial care să ateste originea numelui bisericii, dar cert este că abia din 1680 se va numi Mărcuța, cel mai probabil după Marcu Armașul care a restaurat-o și a devenit al doilea ctitor al ei. Cea de-a treia restaurare a urmat în 1773, în timpul domniei lui Grigorie Ghica.

A fost momentul când s-au aplicat chenare din piatră sculptată la ferestre (în exterior), a fost ridicată o clopotniță rotundă lipită de zidul bisericii, s-au refacut chiliile din acea vreme și s-au adăugat picturi la interior și exterior. Interesant este faptul că deși azi este un lăcaș de cult relativ ignorat sau cel puțin nu i se prețuiește suficient valoarea istorică și culturală, în timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti Mărcuța ținea o strânsă legătură cu Grecia, mai exact cu Mănăstirea Halchis, prin tiparnița care producea cărți de cult și manuale pentru Academia Teologică din insula grecească.

Continuarea articolului AICI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s