Capitală a provinciei romane Dacia Porolissensis, Porolissum a fost fondat probabil în vara anului 106 p. Chr.
Certificatul de naştere al aşezării este reprezentat de diploma militară, descoperită aici. Eliberată la 10 august 106 p.Chr., aceasta se prezintă sub forma a două plăcuţe de bronz cu inscripţii în limba latină, certificând dobândirea cetăţeniei romane de către Marcus Ulpius Novantico, soldat într-o unitate militară a armatei romane din provincia Dacia.
În anul 106 d.Hr., la începutul celui de-al doilea razboi împotriva dacilor, împaratul roman Traian a înfiinţat un punct fortificat pentru a apăra principalul loc de trecere prin Munţii Meseş. Construcţia initială, din lemn, cu fundaţii de piatră, gazduia aprozimativ 5000 de soldati, pentru ca mai tarziu, fortificaţia să fie mărită şi reconstruită din piatră, cu ziduri, valuri şi şanturi de apărare, dar şi mai multe castre mici.
În timpul împaratului Septimiu Severus, oraşul a primit statut de municipiu, ceea ce oferea conducătorilor şi negustorilor posibilitatea să lucreze independent. Plecarea romanilor a avut loc în anul 271 d.Ch, însă, conform dovezilor istorice păstrate, Complexul Arheologic „Porolissum” a continuat să fie locuit timp de mai multe secole de la data plecării.
Toponimul Porolissum, apreciat ca fiind de origine dacică, înseamnă „loc de trecere”, „trecătoare”, și este în strânsă legătură cu prezenţa în vecinătate a trecătorii „Poarta Meseșeană” – importantă cale de acces între spaţiul pannonic şi cel transilvan. Trecătoarea a avut o deosebită importanţă strategică şi militară, încă din antichitate.(sursa: turismzalau.ro)
Castrul de la Porolissum, cel mai nordic punct de aparare al Daciei Romane, se află în comuna Mirşid, judeţul Sălaj, pe dealul Măgura Pomăt, la o altitudine de 504 m.
Complexul Arheologic poate fi vizitat pe tot parcursul anului, în fiecare zi între orele 8 şi 20, în fiecare zi de sâmbătă din an fiind permisă vizitarea nocturnă, până la orele 24.(sursa: adevarul.ro)
România Unică 