Mănăstirea Prislop şi Retezatul se numără printre locurile faimoase vizitate de românii aflaţi în căutarea relaxării. Aici se află prima rezervaţie naturală montană din România.

Judeţul Hunedoara este împânzit de atracţii turistice, însă câteva dintre acestea sunt apreciate în special ca locuri de relaxare. Iată povestea lor:GALERIE FOTO DIN RETEZAT

Liniştea Mănăstirii Prislop

În afara zilelor de sărbătoare, când este invadată de pelerini din toate colţurile ţării, Mănăstirea Prislop se înfăţişează într-o atmosferă netulburată. 

Oaspeţii săi pot admira biserica medievală de piatră, veche de aproape şase secole, micul lac şi izvorul său din vecinătatea acesteia saivanul şi clopotniţa amenajate în anii ´50 de Arsenie Boca, se pot plimba pe aleile care traversează pădurea, spre mormântul duhovnicului Arsenie şi spre peştera săpată în stâncă de călugărul Ioan, trecut în rândul sfinţilor de către Biserica Ortodoxă Română. 

Clădirile mănăstirii au fost construite în stil brâncovenesc, iar la atmosfera de linişte contribuie şi vastele păduri din jurul acesteia.

Pădurile energizante din Parcul Naţional Retezat

Cele mai înalte vârfuri din Masivul Retezat ating 2.500 de metri şi se oglindesc în numeroasele lacuri glaciare, formate după topirea gheţarilor în căldările de la poalele lor. 

Cele mai multe trasee din Parcul Naţional Retezat sunt accesibile turiştilor obişnuiţi cu muntele. Traversează păduri întinse, îndepărtate de locurile populate de oameni şi gospodării, iar atmosfera de pe traseele de munte este revigorantă. 

De aproape două secole, Retezatul a fost recunoscut ca „templu al naturii”, fiind un loc căutat de exploratori din toate colţurile Europei. La mijlocul anilor ’30, Retezatul a devenit, la iniţiativa savanţilor români Alexandru Borza şi Emil Racoviţă, prima rezervaţie naturală din România. 

„În acest gigantic sanctuar al naturii cu o întindere de cel puţin 100 kilometri pătraţi vor admira şi studia minunele creaţiunii concentrate aici parcă din adins, generaţiile actuale şi viitoare de naturalişti, turişti din ţară şi de peste hotare, atraşi de faima Retezatului”, scria Alexandru Borza, în lucrarea „Retezatul”. Cu timpul „templul naturii” a ajuns să ocupe aproape 40.000 de hectare, din care jumătate sunt acoperite cu pădure.

Continuarea articolului https://adevarul.ro/locale/hunedoara/cinci-locuri-vis-romania-pline-mistere-atractii-turistice-romanii-isi-cauta-linistea-1_5faec0055163ec4271d27702/index.html