Ruina de la Geoagiu-Baile termale de peste doua milenii stau sa se darame

O zona cu mult potential turistic, dar care este o ruina. Daca aceasta statiune s-ar fi aflat in oricare tara, ar fi fost o bijuterie. La noi, este o ruina. Te intrebi firesc: de ce? De ce nu suntem in stare sa ne pastram valorile? De ce altii pot si noi nu? Statiunea Geoagiu Bai, caci ea este subiectul articolului, ar trebui sa concureze cu statiunile din marile tari ale lumii. Potentialul ei este urias. Toti ministrii turismului care s-au perindat in ultimii 30 de ani, au ignorat-o total. Si de altfel nu este singura statiune care aproape se ruineaza.

Baile Romane din Geoagiu-Bai sunt o relicvă de lux cu potenţial turistic internaţional, neexploatat.

Foto Madalina Musat/Pinterest

Băile termale de la Geoagiu au o vechime de circa două milenii, iar în Antichitate, locul era o aşezare luxoasă, destinată celor bogaţi. O dovedesc cele 11 plăcuţe votive din aur şi numeroasele altare dedicate zeităţilor şi nimfelor, care au fost descoperite în ultimele decenii sub ruinele fostului complex de ape termale. Atât pentru istorie, dar mai ales pentru apa de calitate, zeci de mii de români ajung anual în staţiunea Geoagiu.

Germisara a fost în Antichitate un adevărat centru SPA, frecventat de cei mai înstăriţi locuitori ai Daciei romane, susţine Cristina Mitar, arheolog la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.

Locul misterios aflat în prezent în centrul staţiunii Geoagiu Băi era în urmă cu aproape două milenii împânzit de sanctuare şi monumente închinate nimfelor şi zeităţilor tămăduitoare din panteonul greco-roman. Numele dacic, Germisara, dovedeşte că dacii cunoşteau proprietăţile izvoarelor termale şi că aşezarea era renumită încă dinainte ca romanii să ocupe teritoriul pe care se afla şi să o transforme într-un centru balnear de lux pentru acea perioadă, aşa cum o arată descoperirile arheologice.

Numeroase monumente închinate zeităţilor şi nimfelor care patronau apele tămăduitoare de la Geoagiu, dar şi o serie de plăcuţe votive din aur, descoperiri unice în istoria României, arată importanţa Germisarei şi prosperitatea celor care o locuiau sau veneau să se trateze aici.

Ce ar face strainii cu aceasta comoara care este in proprietatea noastra? Lesne de inteles…

Acest articol este un strigat catre cei care au competenta si puterea sa faca ceva pentru aceasta comoara veche de peste doua milenii.

Ce puteti face totusi in satiunea Geaogiu Bai daca va hotarati sa mergeti?

SCURT ISTORIC

Geoagiu Bai, este o veche statiune balneoclimaterica, ale carei calitati sunt cunoscute inca din antichitate. Pe vremea romanilor, statiunii i se spunea ”Thermae Germisara” sau ”Germisara cum thermis”. Acest nume comun – Germisara – facea referire la izvorul fierbinte si tamaduitor al statiunii: germi insemna ”fierbinte”, iar sara insemna ”apa”. Romanii nu doar ca au exploatat acest izvor, dar l-au amenajat si i-au marit bazinul, captandu-i apa prin niste tuburi de teracota – calitatea lucrarii acelor vremuri a facut ca baile termale romane sa se pastreze pana in ziua de azi in forma aproape identica.

Asa se face ca multi turisti, romani si straini, vin in aceste locuri nu doar sa admire frumusetea si istoria locului, ci mai ales pentru tratament. Curele cu ape minerale bogate in magneziu si calciu, namolul de turba bogat in iod si fier de la Geoagiu Bai sunt recunoscute pentru eficienta lor in tratarea afectiunilor reumatismale degenerative, a afectiunilor postraumatice, ginecologice, periferice sau asociate.

Si daca tot ajungeti in Geoagiu Bai pentru aceste tratamente, este bine sa stiti ca in zona exista cateva obiective turistice pe care nu ar trebui sa le ratati.

Castrul roman Germisara
I se mai spune si castrul roman de la Cigmau (dupa numele localitatii in care se afla) si este situat la aproape 8 kilometri distanta de complexul termal de la Geoagiu. Situl arheologic de pe malul drept al Muresului este situat pe platoul Turiac. A fost descoperit destul de tarziu, in anul 2000, pana atunci intreaga suprafata a castrului fiind acoperita cu lucrari agricole. Din aceasta cauza, mare parte din ziduri au fost distruse, in unele locuri fiind distruse in totalitate. Istoricii sunt de parere ca rolul castrului roman era de aparare a vechiului drum imperial care unea capitala Daciei romane (Ulpia Traiana Sarmizegetusa) de Micia (Vetel), Apulum (Alba Iulia) si zona aurifera a Muntilor Apuseni (Zlatna si Rosia Montana).

Castrul roman Germisara: Obiective turistice Hunedoara - Deștepți.ro

Spre deosebire de alte castre romane, care aveau forma rectangulara, Germisara urmarea forma terenului; se intindea pe 2,4 hectare, motiv pentru care era considerata o constructie mare pentru cei 500 de militari pe care-i adapostea, in medie. Castrul roman Germisara poate fi vizitat, fara taxa de intrare.

Drumul roman
In apropierea Castrului roman Germisara se afla si acest ”Drum roman” – pavat cu dale poligonale – care facea legatura intre castrul de la Cigmau si termele romane de la Geoagiu Bai. In urma sapaturilor arheologice, s-a descoperit ca, pe alocuri, drumul are o adancime de 70 cm, ceea ce explica rezistenta lui pana in zilele noastre. Si ca orice constructie romana care se respecta, drumul era prevazut si cu rigole ce aveau rol de colectare a apelor pluviale.

Pentru ca erau construite din mai multe straturi, romanii foloseau pentru drumurile de acest gen termenul de ”via stratae”. La ora actuala, singurul drum de acest gen, de origine romana, este aceasta portiune de drum roman, lunga de 165 de metri. Zona este inchisa circulatiei auto, fiind destinata doar turistilor care doresc sa calce pe o farama de istorie antica, de o valoare inestimabila.

Turiac si Porgadie – vestigiile istorice de la Cigmau
In jurul aceluiasi sat Cigmau din judetul Hunedoara veti descoperi si aceste doua ruine romane din zona Apusenilor, de o valoare inestimabila: Turiac si Porgadie. Fosta cetate Turiac este un platou lung de circa 2000 de pasi, inconjurat de un sant adanc, unde s-au descoperit tuburi de conducta de lut, ruine din ziduri de piatra si obiecte de ceramica romana. Podgradie este o zona reprezentata de ruine ale cladirilor romane, fragmente tegulare de constructii, o sculptura de leu din porfir, caramizi si monede de pe vremea imparatilor Adrian, Vespasian sau Caius, blocuri de piatra fasonate. Localnicii au denumit aceasta zona ”Cetatea Oriesului”.

Cascada Clocota

Cascada Clocota din Geoagiu Băi | GO Hunedoara


Daca ati rezervat un sejur la Geoagiu Bai – pentru tratament sau pentru relaxare – si ati ales una din unitatile de cazare ale statiunii, puteti face o plimbare prin imprejurimi, pentru a vizita Cascada Clocota. Peisajul este superb! O veti intalni in sud-estul statiunii Geoagiu Bai, pe unde trece raul cu acelasi nume. Puteti ajunge la cascada pe doua cai: ori pe straduta ingusta care se desprinde din drumul principal ce leaga Hotelul Diana de centrul statiunii, ori pe poteca desprinsa din drumul care duce spre orasul Geoagiu. Ambele trasee inseamna un drum de un sfert de ora.

Pesteri si grote
Tot pe raul Clocota, la o jumatate de ora de mers de centrul statiunii Geoagiu Bai, se afla Grota Haiducilor, care poarta si acum legenda comorii despre care se spune ca este ascunsa in interiorul ei. Puteti vedea apoi Pestera Prabusita, care a fost ”botezata” astfel dupa cutremurul din 1977, in urma careia a fost distrusa aproape in intregime.

Insa cea mai frumoasa pestera din zona ramane Pestera Zidita Mada – aceasta a fost folosita de-a lungul vremii drept refugiu pentru multi locuitori ai zonei, insa acum, singurii care se mai refugiaza in ea sunt coloniile de lilieci.

Speram din suflet ca aceasta statiune sa ajunga acolo unde ii este locul: pe harta turismului mondial.

Daca doriti si considerati util acest articol, va rugam sa distribuiti povestea mai departe!

Va multumim!

sursa blog.travelminit.ro

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s