Efectele dramatice ale stresului explicate concret de Paul Olteanu-Calaretul si Elefantul

CĂLĂREȚ ȘI ELEFANT. Cum funcționează creierul uman

Stresul ucide! Da, acesta este un adevar care neluat in seama duce la consecinte nefaste. Epoca moderna a adus cu ea si un mare inamic al omului. Stresul. Traim sub presiune, muncim foarte mult, ne agita, alergam dupa solutii suntem aproape permanent agitati. Asta este epoca pe care o traversam. De multe ori habar nu avem cat suntem de stresati.

foto pinterest

Paul Olteanu este un arhitect al mintii care te poate face sa iti intelegi mai bine mintea. AICI puteti gasi podcasturile lui de pe YouTube.

Paul Olteanu a lucrat în ultimii 12 ani cu câteva mii de oameni în programe de training și coaching bazate pe neuroștiință, pe înțelegerea arhitecturii personalității și a emoțiilor și pe tiparele de gândire ce influențează comportamentele umane si poate explica pe intelesul tuturor cum functioneaza mintea umana in toate situatiile.

Ce face mintea umană în condiții de stres și panică? Își pierde capacitatea de a raționa pe termen lung, se comportă mai degrabă instinctual, își pierde criteriile de moralitate și capacitatea de empatie. Paul Olteanu a preluat, de la psihologul american Jonathan Haidt, autorul cărții ”The Happiness Hypotesis”, metafora călărețului (neocortex) și a elefantului (structura primitivă din creier, dominată de emoție și instinct) pentru a explica prin neuroștiință ce ni se întâmplă și cum ne putem echilibra. 

Creierul uman e alcătuit din două structuri primitive și una recentă. Creierul reptilian și sistemul limbic reprezintă elefantul. Elefantul s-a dezvoltat acum 150-200 milioane de ani. E puternic, focalizat pe supraviețuire, puternic emoțional, bazat pe intuiție și instinct. Misiunea lui biologică e să ne țină în viață și să ne ajute să ne dăm genele mai departe. 

Călărețul e neocortexul nostru – ultima structură ce a evoluat. Ocupă cam 70% din craniu și se ocupă cu toate funcțiile superioare. Rațiune, gândire critică, abstractizare, empatie, moralitate, capacitatea de a inhiba pornirile emoționale pe care le generează elefantul. 

Călărețul și elefantul funcționează pe baza unui parteneriat. Situația ideală este cea de echilibru, în care călărețul poate struni elefantul. 

MINTEA ÎN SITUAȚII DE PANICĂ. Cum apare și ce e deturnarea emoțională

Lipsa de control și lipsa de informație sunt stresori universali. În situații de stres, elefantul devine hiperactiv. Apare fenomenul de deturnare emoțională. 

Când preia controlul, elefantul reduce o realitate foarte complicată la o problemă simplă. ”Mă lupt, mă ascund sau mă blochez”. În panică, atunci când elefantul preia controlul, începi să capeți ”tunnel vision”: ți se îngustează atenția, nu prea mai vezi stânga-dreapta și nici pe termen lung. Când se simt amenințați, oamenii își pierd moralitatea și empatia. 

Când ne simțim amenințați, se eliberează inițial cortizon, un hormon de stres care generează stare de anxietate sau de vigilență. Dacă intensitatea amenințării crește, crește nivelul de cortison până când, dacă apare panica, se eliberează adrenalina. O stare din de asediu continuu, de stres cronic – cum e stresul pe care îl trăim în virtutea unei astfel de amenințări – afectează sistemul imunitar. 

În plus, se amplifică tot ceea ce este negativ. Elefantul dă informației negative de trei ori mai multă greutate decât celei pozitive. Expunerea constantă la informație, știri și social media creează creierului primitiv sentimentul de a fi în continuu sub atac și cresc panica și suferința. 

Deși, teoretic, nevoia universal umană de certitudine și autonomie ne va împinge să căutăm informație pentru a ști și a avea sentimentul că ne cotrolăm soarta, discernământul despre ce informație și ce cantitate de informație consumăm e esențial. 

CUM ADUCI CĂLĂREȚUL ÎNAPOI

Călărețul poate fi întărit pe parcursul întregii vieți: meditație, somn, orice activitate care angajează rețele neocorticale (să înveți limbi străine sau comunicarea interpersonală întăresc și activează neocortexul) 

Pe termen scurt, pentru a reangaja călărețul: 

  • Să comunicăm despre ce simțim în momentul în care trăim stări emoționale intense. Când vorbești despre ele se mută energie, sânge și oxigen înapoi la neocortex. Când vorbești și etichetezi emoția (”mi-e teamă”) și spui ce simți, aduci călărețul înapoi. Să povestim despre ce simțim e un lucru vindecător emoțional. Cu o mențiunea că e bine ca interlocutorul să nu spună ”stai liniștit, că la noi e mult mai rău”. Continuarea articolului AICI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s